• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • Rezervări pentru concertele simfonice

    Rezervările la concertele simfonice se pot face pe site-ul nostru începând cu ziua de luni din săptămâna concertului.

  • Turul virtual al Ateneului Român

    Pentru turul virtual al Ateneului Român vă rugăm să apăsaţi AICI.tur_virtual_slide

  • În atenția publicului spectator,

    Accesul în sălile de spectacol ale Ateneului Român este permis până la ora începerii concertelor. După această oră, accesul se mai poate face DOAR la pauză. Mulțumim pentru înțelegere!

  • The Great Restoration Work of The Athenaeum

    coperta_cupola_ukEditura „Anima" a acceptat să realizeze pro bono traducerea volumului Marea refacere a Ateneului Român (1990-2003) în format electronic şi astfel, cu bucurie, anunţăm că volumul de excepţie The Great Restoration Work of The Romanian Athenaeum (1990-2003) poate fi accesat pe site-ul Filarmonicii „George Enescu" la adresa http://fge.org.ro/images/stories/publicatii/great_restoration.pdf

  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook, Twitter și Instagram.

  • Caietele Filarmonicii "George Enescu"

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Publicate de Editura Anima, Coordonator de colecţie: Cristina Sârbu

Stagiunea 2016 - 2017

Vă rugăm să vă asigurați că browser-ul dumneavoastră suportă Flash Player (descărcare AICI).

Vă rugăm să vă asigurați că nu aveți activată vreo aplicație pentru blocarea ferestrelor de tip pop-up.

Categoria a III-a de bilete = strapontine, scaune fără spătar.

Vă rugăm să vă abonaţi la newsletter

Carl Orff (1895 - 1981) - Carmina burana

carl orff 2Printre tendinţele artei secolului XX se află şi aceea de revenire la gestul primar, la surse, atât în domeniul vizualului cât şi în cel al auditivului. Să ne gândim la elemente din pictura lui Picasso şi chiar a lui Modigliani, pentru a nu mai vorbi de atâţia alţi maeştri, contemporani nouă. Gândirea brâncuşiană poate fi socotită în această ordine de idei că atinge zonele absolutului, realizând un arc genial peste timp, de o profundă esenţializare.

Ce altceva sunt Sacre de Stravinski sau Cantata profana de Bartok decât sinteze de trăire milenară, înmagazinând stările cele mai fruste, ca şi sublimul purităţii, într-o sinteză magistral constituită cu mijloace simple, aparent obişnuite, dar de o mare măiestrie.

Carl Orff face parte dintre acei creatori ai secolului trecut care au optat pentru regăsirea expresiei directe în stare să stabilească o comunicare totală între executant şi auditor, dorind cu siguranţă revenirea la vremea când nu existau bariere între cei doi, când muzica era practicată de toată lumea, spre bucuria tuturor. Ca şi Hindemith, care se naşte în acelaşi an (1895), este preocupat de atragerea către muzică printr-o educare sistematică, cu un accent deosebit pentru învăţământul muzical elementar. Experienţa sa în acest domeniu, care cu siguranţă va influenţa demersurile sale creatoare, este fructificată în lucrarea Das Schulwerk. Revenind pentru o clipă la Hindemith, să ne amintim că el sugera colegilor de breaslă o creştere a interesului pentru categoria amatorilor în scopul creării unei trăiri muzicale colective, sub semnul conceptului de Gebrauchsmusik. În condiţiile acestea, apariţia unei lucrări cum este Carmina burana reprezintă o urmare firească, materializând idei urmărite cu perseverenţă.

La baza cantatei a stat o culegere conţinând cântece şi versuri din secolul XIII, găsită în arhiva unei mănăstiri benedictine din Alpii bavarezi. Manuscrisul acestei culegeri a fost descoperit în 1803 de Cristoph von Aretin, directorul Bibliotecii din München. Prima editare a sa, sub titlul Carmina burana (în traducere - cântece bavareze), a avut loc în anul 1847. Lectura textelor selecţionate de Orff pentru cantata sa arată că intenţia compozitorului a fost aceea de a exprima viaţa cu toate faţetele ei, în simplitate şi bucurie, punând mereu faţă în faţă deşertăciunea şi curăţenia sufletească, norocul şi dezastrul, seninătatea şi întunericul cel înfricoşător, evocând în ultimă instanţă soarta ca stăpână a lumii.

Fără îndoială, aşa cum spuneam la început, pecetea lui Stravinski este resimţită. Carl Orff nu poate ignora forţa cu care Noces şi Sacre au eliberat de reticenţe limbajul muzical al secolului XX.

Carmina burana este o creaţie fără complexe şi tocmai de aceea s-a bucurat şi se bucură de o audienţă totală în faţa oricărui auditoriu, de oriunde.

Vladimir POPESCU-DEVESELU