• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • The Great Restoration Work of The Athenaeum

    coperta_cupola_ukEditura „Anima" a acceptat să realizeze pro bono traducerea volumului Marea refacere a Ateneului Român (1990-2003) în format electronic şi astfel, cu bucurie, anunţăm că volumul de excepţie The Great Restoration Work of The Romanian Athenaeum (1990-2003) poate fi accesat pe site-ul Filarmonicii „George Enescu" la adresa http://fge.org.ro/images/stories/publicatii/great_restoration.pdf

  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook, Twitter și Instagram.

  • Turul virtual al Ateneului Român

    Pentru turul virtual al Ateneului Român vă rugăm să apăsaţi AICI.tur_virtual_slide

  • Caietele Filarmonicii "George Enescu"

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Publicate de Editura Anima, Coordonator de colecţie: Cristina Sârbu

Stagiunea 2015 - 2016

Vă rugăm să vă asigurați că browser-ul dumneavoastră suportă Flash Player (descărcare AICI).

Vă rugăm să vă asigurați că nu aveți activată vreo aplicație pentru blocarea ferestrelor de tip pop-up.

Categoria a III-a de bilete = strapontine, scaune fără spătar.

Vă rugăm să vă abonaţi la newsletter

Franz Liszt - Preludiile

FranzLisztÎntre cele 12 poeme simfonice în care Liszt urmărește exprimarea ideii romantice despre legătura intrinsecă dintre muzică și literatură, Preludiile ocupă un loc aparte. Les Préludes - titlul original este în limba franceză - este al treilea în ordinea apariției, având prima audiție la 23 februarie 1854, la Weimar, la Hoftheater, cu compozitorul la pupitru. În legătură cu sursa de inspirație literară, controversele nu încetează. S-ar părea că se pleacă de la un text al poetului provensal Joseph Autran, dar compozitorul susține că s-a condus după Meditațiile poetice ale lui Lamartine, prefațând partitura cu un citat din textul de el menționat. Roland Manuel, în a sa Histoire de la Musique este de altă părere: „Prințesa Wittgenstein a fost aceea care a detașat muzica lui Liszt de textul inspirator și i-a suprapus deodată un pretins text de Lamartine fabricat de ea însăși“. Același lucru este susținut și de Larousse de la Musique. În 1953, Emile Haraszti afirmă că Liszt s-a folosit pentru Preludii de o parte din materialul nepublicat al unui ciclu de coruri bărbătești - Les quatre éléments - la care a adăugat mai târziu atât titlul poemului, cât și textul cu referire la Lamartine. Și discuțiile continuă, unii cercetători alegând ideea celor patru elemente, ceilalți ignorând-o în favoarea variantei Lamartine. Nimc nu poate însă contrazice prezența prefeței, care începe astfel: „Viața noastră este, oare, altceva decât un șir de preludii ale acestui cânt nesfârșit a cărei primă și solemnă notă o intonează moartea?“

Vladimir Popescu-Deveselu

 
Orchestra Filarmonicii "George Enescu"

orchestra_2014De peste 140 de ani, Orchestra Simfonica a Filarmonicii "George Enescu" da pulsul vietii muzicale romanesti in inima capitalei, la Atenul Roman, locul unde traditia intalneste modernitatea. Spatiul generos, in egala masura spectaculos si dinamic, prilejuieste deopotriva studentilor si abonatilor de-o viata intalniri atat cu marii clasici, dar si cu muzica contemporana.

Nume ca Eduard Wachmann, George Enescu, George Georgescu, Constantin Silvestri, Mihai Brediceanu, Mircea Cristescu si Cristian Mandeal alcatuiesc o linie neintrerupta a maestrilor, fiindca Orchestra simfonica a fost condusa intotdeauna de lideri care au stiut sa pastreze un standard inca neegalat in Romania.

In perioada de glorie interbelica, practic nu a existat dirijor sau solist important care sa nu fi fost oaspete al Ateneului, precum Igor Stravinski, Maurice Ravel, Arthur Rubinstein, Richard Strauss, Herbert von Karajan, Pablo Casals. Nivelul profesional s-a racordat permanent la spatiul cultural european, acolo unde Filarmonica s-a simtit intotdeauna acasa si unde a fost si este considerata un membru al elitei familiei muzicale. Astazi, ca si ieri, interpreti din toata lumea sunt invitati saptamanali si prezinta impreuna cu orchestra, de multe ori, concerte cu casa inchisa.

Citeşte mai mult...
 
Grădina Episcopiei – locul unde s-a construit Ateneul Român

cupola-copyright-webÎn 1865 un grup de oameni de artă şi cultură, entuziaşti, din care făceau parte Constantin Esarcu, C.A. Rosetti, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu şi Al. Odobescu, pun bazele Societăţii Culturale „Ateneul Român“. Toţi doreau ca viitoarea societate să-şi aibă sediul într-un „edificiu care va fi închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebui să corespundă acestei destinaţii“. Primăria donează terenul pe care erau deja turnate fundaţiile viitorului manej, edificiu aparţinând Societăţii Ecvestre Române. Proiectul prevăzuse dimensiuni considerabile. Destinaţia iniţială a terenului se schimbă însă şi se hotărăşte ca în locul manejului să se ridice clădirea Ateneului Român. Dintre toate proiectele prezentate, a fost ales cel al arhitectului francez Albert Galleron, cel care proiectase în Bucureşti Palatul Băncii Naţionale (1880–1885). Noul proiect va utiliza fundaţiile deja existente. Descriind un cerc, ele vor sta la baza sălii de concerte. Albert Galleron va fi asistat de o comisie tehnică formată din arhitecţi şi ingineri români: Grigore Cherchez, Al. Orăscu, Constantin Băicoianu, Ion Mincu şi Ion Socolescu. Membrii acestei comisii aveau studiile făcute la Paris şi aveau concepţii artistice şi tehnice comune cu autorul proiectului.

Citeşte mai mult...