• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook şi Twitter.

  • Caietele Filarmonicii "George Enescu"

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Publicate de Editura Anima, Coordonator de colecţie: Cristina Sârbu

Stagiunea 2013 - 2014

Vă rugăm să vă abonaţi la newsletter

Hector Berlioz - Te Deum, op. 22 - 24 şi 25 aprilie 2014, ora 19.00, Sala Mare

berliozHector BerliozLa 30 aprilie 1855 are loc la Biserica Saint-Eustache prima audiţie a Te Deumului, op. 22, cu autorul la pupitru şi un ansamblu de 900-950 de interpreţi. Lucrarea era dedicată soţului Reginei Victoria, Prinţul Consort Albert. Conceput în opt părţi, Te Deum este foarte rar prezentat în concerte în formula sa integrală. Se renunţă de regulă la cele două părţi de orchestră Preludiu şi Marş pentru prezentarea la drapele păstrând doar celelalte şase, cu cor, optându-se astfel ca şi în cazul nostru, în concertul din astă seară, la forma tradiţională cu text latin. Dacă în cazul Recviemului Berlioz alesese ca loc de desfăşurare Biserica Saint-Roch, nevoia unui spaţiu mai mare pentru cei peste 900 de protagonişti îl obligă să se mute de pe strada Saint-Honoré în vechiul cartier al Halelor, alegând Biserica Saint-Eustache, a cărei navă avea amploarea necesară care să-l satisfacă pe compozitor în ideia realizării unui grandios ceremonial.

Vladimir Popescu-Deveselu

 
Grădina Episcopiei – locul unde s-a construit Ateneul Român

cupola-copyright-webCupola Ateneului RomânÎn 1865 un grup de oameni de artă şi cultură, entuziaşti, din care făceau parte Constantin Esarcu, C.A. Rosetti, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu şi Al. Odobescu, pun bazele Societăţii Culturale „Ateneul Român“. Toţi doreau ca viitoarea societate să-şi aibă sediul într-un „edificiu care va fi închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebui să corespundă acestei destinaţii“. Primăria donează terenul pe care erau deja turnate fundaţiile viitorului manej, edificiu aparţinând Societăţii Ecvestre Române. Proiectul prevăzuse dimensiuni considerabile. Destinaţia iniţială a terenului se schimbă însă şi se hotărăşte ca în locul manejului să se ridice clădirea Ateneului Român. Dintre toate proiectele prezentate, a fost ales cel al arhitectului francez Albert Galleron, cel care proiectase în Bucureşti Palatul Băncii Naţionale (1880–1885). Noul proiect va utiliza fundaţiile deja existente. Descriind un cerc, ele vor sta la baza sălii de concerte. Albert Galleron va fi asistat de o comisie tehnică formată din arhitecţi şi ingineri români: Grigore Cherchez, Al. Orăscu, Constantin Băicoianu, Ion Mincu şi Ion Socolescu. Membrii acestei comisii aveau studiile făcute la Paris şi aveau concepţii artistice şi tehnice comune cu autorul proiectului.

Citeşte mai mult...