• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook şi Twitter.

  • Turul virtual al Ateneului Român

    Pentru turul virtual al Ateneului Român vă rugăm să apăsaţi AICI.tur_virtual_slide

  • Caietele Filarmonicii "George Enescu"

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Publicate de Editura Anima, Coordonator de colecţie: Cristina Sârbu

Stagiunea 2013 - 2014

Vă rugăm să vă abonaţi la newsletter

Lansarea volumului „Cartea de onoare a Filarmonicii din Bucureşti (1906 -1919). Epoca Dimitrie Dinicu - George Enescu” de Viorel Cosma editat de Muzeul Național George Enescu

coperta_carte_onoareCoperta cărțiiCu ocazia inaugurării Stagiunii simfonice 2014 - 2015, în deschiderea concertului din seara zilei de joi, 2 octombrie, la ora 19, în foaierul Ateneului Român va avea loc lansarea volumului Cartea de onoare a Filarmonicii din Bucureşti (1906 -1919). Epoca Dimitrie Dinicu - George Enescu de Viorel Cosma, editat de Muzeul Național George Enescu. „Cartea este o imagine a Filarmonicii din Bucureşti din primele doua decenii ale secolului XX. Prin “Noua Filarmonică” se confirmă apariţia ( 1906) primei Orchestre simfonice de Stat din România. Prin colaborarea celor doi dirijori principali - Dimitrie Dinicu şi George Enescu – noua formaţie a căpătat o anvergura europeana, mari dirijori şi solişti din Europa şi SUA colaborând cu muzicienii bucureşteni. Lucrarea urmareşte cronologic o suită de semnături şi dedicaţii ale colaboratorilor cu orchestra românească, fiind o oglindă a marilor personalităţi muzicale ale timpului prezente, în perioada dată, în Sala mare a Ateneului Român.” ne-a declarat muzicologul Viorel Cosma, unul dintre cele mai importante condeie ale istoriei muzicii româneşti care, cu această carte, ajunge la cel de al 106-lea volum pe care îl semnează.

În foaierul Ateneului Roman, Muzeul Naţional George Enescu a organizat o expoziţie cu materiale cuprinse în aceasta primă Carte de onoare

„Cartea de onoare a Filarmonicii din București reprezintă un document istoric de o excepțională valoare. Volumul cuprinde documentul în ediție anastatică realizată de muzicologul Viorel Cosma, iar expoziția, pe care vă invităm să o vizitați, relevă cele mai importante momente ale orchestrei devenită mai târziu Filarmonica din București.” ne-a declara doamna Cristina Andrei, manager al reputatei instituţii de cultură care este Muzeul Național George Enescu. Volumul Cartea de onoare a Filarmonicii din Bucureşti (1906 -1919). Epoca Dimitrie Dinicu - George Enescu de Viorel Cosma va putea fi cumpărta în aceeaşi seara de concert de la standul amenajat in foaierul Ateneului Roman, cu preţul de 30 lei.

 
Orchestra Filarmonicii "George Enescu"

orchestraOrchestra FilarmoniciiDe peste 140 de ani, Orchestra Simfonica a Filarmonicii "George Enescu" da pulsul vietii muzicale romanesti in inima capitalei, la Atenul Roman, locul unde traditia intalneste modernitatea. Spatiul generos, in egala masura spectaculos si dinamic, prilejuieste deopotriva studentilor si abonatilor de-o viata intalniri atat cu marii clasici, dar si cu muzica contemporana.

Nume ca Eduard Wachmann, George Enescu, George Georgescu, Constantin Silvestri, Mihai Brediceanu, Mircea Cristescu si Cristian Mandeal alcatuiesc o linie neintrerupta a maestrilor, fiindca Orchestra simfonica a fost condusa intotdeauna de lideri care au stiut sa pastreze un standard inca neegalat in Romania.

In perioada de glorie interbelica, practic nu a existat dirijor sau solist important care sa nu fi fost oaspete al Ateneului, precum Igor Stravinski, Maurice Ravel, Arthur Rubinstein, Richard Strauss, Herbert von Karajan, Pablo Casals. Nivelul profesional s-a racordat permanent la spatiul cultural european, acolo unde Filarmonica s-a simtit intotdeauna acasa si unde a fost si este considerata un membru al elitei familiei muzicale. Astazi, ca si ieri, interpreti din toata lumea sunt invitati saptamanali si prezinta impreuna cu orchestra, de multe ori, concerte cu casa inchisa.

Citeşte mai mult...
 
Grădina Episcopiei – locul unde s-a construit Ateneul Român

cupola-copyright-webCupola Ateneului RomânÎn 1865 un grup de oameni de artă şi cultură, entuziaşti, din care făceau parte Constantin Esarcu, C.A. Rosetti, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu şi Al. Odobescu, pun bazele Societăţii Culturale „Ateneul Român“. Toţi doreau ca viitoarea societate să-şi aibă sediul într-un „edificiu care va fi închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebui să corespundă acestei destinaţii“. Primăria donează terenul pe care erau deja turnate fundaţiile viitorului manej, edificiu aparţinând Societăţii Ecvestre Române. Proiectul prevăzuse dimensiuni considerabile. Destinaţia iniţială a terenului se schimbă însă şi se hotărăşte ca în locul manejului să se ridice clădirea Ateneului Român. Dintre toate proiectele prezentate, a fost ales cel al arhitectului francez Albert Galleron, cel care proiectase în Bucureşti Palatul Băncii Naţionale (1880–1885). Noul proiect va utiliza fundaţiile deja existente. Descriind un cerc, ele vor sta la baza sălii de concerte. Albert Galleron va fi asistat de o comisie tehnică formată din arhitecţi şi ingineri români: Grigore Cherchez, Al. Orăscu, Constantin Băicoianu, Ion Mincu şi Ion Socolescu. Membrii acestei comisii aveau studiile făcute la Paris şi aveau concepţii artistice şi tehnice comune cu autorul proiectului.

Citeşte mai mult...