• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • Informații bilete Festivalul „George Enescu”

    Aducem la cunoștința publicului Filarmonicii „George Enescu” faptul că instituția noastră nu vinde bilete pentru Festivalul Internațional „George Enescu”.

  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook şi Twitter.

  • Turul virtual al Ateneului Român

    Pentru turul virtual al Ateneului Român vă rugăm să apăsaţi AICI.tur_virtual_slide

  • Caietele Filarmonicii "George Enescu"

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Publicate de Editura Anima, Coordonator de colecţie: Cristina Sârbu

Stagiunea 2014 - 2015

Vă rugăm să vă asigurați că browser-ul dumneavoastră suportă Flash Player (descărcare AICI).

Vă rugăm să vă asigurați că nu aveți activată vreo aplicație pentru blocarea ferestrelor de tip pop-up.

Categoria a III-a de bilete = strapontine, scaune fără spătar.

Vă rugăm să vă abonaţi la newsletter

Robert Schumann - Concertul pentru pian și orchestră

robert-schumannConcertul pentru pian și orchestră, în la minor, op. 54 - cea mai cunoscută creație a lui Schumann și o lucrare de referință în literatura pianului - se distinge printr-un conținut ideatic complex și profund poetic, exprimat într-un limbaj componistic ce înglobează elementul de virtuozitate fără ostentație. Prima parte - Allegro affettuoso - concepută inițial în 1841 sub titlul de Fantezie pentru pian și orchestră, păstrează libertatea formală caracteristică fanteziei. Următoarele două părți, adăugate în 1845, se încadrează mai riguros în structura consacrată. Partea a doua - Intermezzo andantino grazioso - în formă de lied (ABA), prezintă un prim motiv mai pregnant ritmic și un al doilea de mare cantabilitate, într-un permanent dialog între solist și orchestră. Partea a treia - Allegro vivace - legată de cea anterioară, este o clasică formă de sonată, în care prima temă, cu un caracter energic, impetuos, se impune în memoria ascultătorului și conferă finalului acestui concert acea notă de entuziasm, tipic romantică, ce se regăsește adesea în muzica lui Robert Schumann.

Ozana Alexandrescu

 
Orchestra Filarmonicii "George Enescu"

orchestra_2014De peste 140 de ani, Orchestra Simfonica a Filarmonicii "George Enescu" da pulsul vietii muzicale romanesti in inima capitalei, la Atenul Roman, locul unde traditia intalneste modernitatea. Spatiul generos, in egala masura spectaculos si dinamic, prilejuieste deopotriva studentilor si abonatilor de-o viata intalniri atat cu marii clasici, dar si cu muzica contemporana.

Nume ca Eduard Wachmann, George Enescu, George Georgescu, Constantin Silvestri, Mihai Brediceanu, Mircea Cristescu si Cristian Mandeal alcatuiesc o linie neintrerupta a maestrilor, fiindca Orchestra simfonica a fost condusa intotdeauna de lideri care au stiut sa pastreze un standard inca neegalat in Romania.

In perioada de glorie interbelica, practic nu a existat dirijor sau solist important care sa nu fi fost oaspete al Ateneului, precum Igor Stravinski, Maurice Ravel, Arthur Rubinstein, Richard Strauss, Herbert von Karajan, Pablo Casals. Nivelul profesional s-a racordat permanent la spatiul cultural european, acolo unde Filarmonica s-a simtit intotdeauna acasa si unde a fost si este considerata un membru al elitei familiei muzicale. Astazi, ca si ieri, interpreti din toata lumea sunt invitati saptamanali si prezinta impreuna cu orchestra, de multe ori, concerte cu casa inchisa.

Citeşte mai mult...
 
Grădina Episcopiei – locul unde s-a construit Ateneul Român

cupola-copyright-webÎn 1865 un grup de oameni de artă şi cultură, entuziaşti, din care făceau parte Constantin Esarcu, C.A. Rosetti, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu şi Al. Odobescu, pun bazele Societăţii Culturale „Ateneul Român“. Toţi doreau ca viitoarea societate să-şi aibă sediul într-un „edificiu care va fi închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebui să corespundă acestei destinaţii“. Primăria donează terenul pe care erau deja turnate fundaţiile viitorului manej, edificiu aparţinând Societăţii Ecvestre Române. Proiectul prevăzuse dimensiuni considerabile. Destinaţia iniţială a terenului se schimbă însă şi se hotărăşte ca în locul manejului să se ridice clădirea Ateneului Român. Dintre toate proiectele prezentate, a fost ales cel al arhitectului francez Albert Galleron, cel care proiectase în Bucureşti Palatul Băncii Naţionale (1880–1885). Noul proiect va utiliza fundaţiile deja existente. Descriind un cerc, ele vor sta la baza sălii de concerte. Albert Galleron va fi asistat de o comisie tehnică formată din arhitecţi şi ingineri români: Grigore Cherchez, Al. Orăscu, Constantin Băicoianu, Ion Mincu şi Ion Socolescu. Membrii acestei comisii aveau studiile făcute la Paris şi aveau concepţii artistice şi tehnice comune cu autorul proiectului.

Citeşte mai mult...