• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • Informații bilete Festivalul „George Enescu”

    Aducem la cunoștința publicului Filarmonicii „George Enescu” faptul că instituția noastră nu vinde bilete pentru Festivalul Internațional „George Enescu”.

  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook şi Twitter.

  • Turul virtual al Ateneului Român

    Pentru turul virtual al Ateneului Român vă rugăm să apăsaţi AICI.tur_virtual_slide

  • George Enescu Philharmonic Records

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Published by Editura Anima, Colection Coordinator: Cristina Sârbu

2013 - 2014 Season

Vă rugăm să vă asigurați că browser-ul dumneavoastră suportă Flash Player (descărcare AICI).

Vă rugăm să vă asigurați că nu aveți activată vreo aplicație pentru blocarea ferestrelor de tip pop-up.

Categoria a III-a de bilete = strapontine, scaune fără spătar.

Please subscribe to our newsletter

Nicolo Paganini - Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră - joi 2 și vineri 3 aprilie, ora 19.00, Sala Mare

paganiniPaganini este autorul a 5 (după alții, 6) concerte pentru vioară și orchestră, din care s-au tipărit primele două (celelalte s-au reconstituit după știme, din cel de al 5-lea există doar știma viorii solo). Cel mai cunoscut este primul, în re major, op. 6 scris în 1811. Paganini utilizează formele consacrate - cu unele licențe de tip romantic. Originalitatea constă în conturul și forța emotivă a temelor, în supralicitarea laturii tehnice (mărturie a capacității sale interpretative).
Concertul nr. 1, plin de patos și strălucire, este o dovadă, uneori o cursă, rareori un argument. Între salturi și pasaje amețitoare, între melodiii suave (ca apele liniștite care astfel își arată adâncimea), între focuri de artificii constituite din flageolete în duble coarde („invenția" lui Paganini - până la el se utilizau doar armonicele naturale), între pizzicati care colorează discursul - între toate acestea se află un univers muzical, de esență romantică (și cum fiecare dintre noi este, într-un fel, romantic...).

Petre Codreanu

 
Symphony Orchestra

For over 140 years, the George Enescu Philharmonic Orchestra has been keeping up the rhythm of the musical life at the Romanian Athenaeum in Bucharest—a place where modernity is welcomed by tradition. Equally spectacular and dynamic, the generous space there has favoured encounters with classical and contemporary music by life-long attendees there and younger music lovers alike.

Read more...
 
Grădina Episcopiei – locul unde s-a construit Ateneul Român

cupola-copyright-webÎn 1865 un grup de oameni de artă şi cultură, entuziaşti, din care făceau parte Constantin Esarcu, C.A. Rosetti, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu şi Al. Odobescu, pun bazele Societăţii Culturale „Ateneul Român“. Toţi doreau ca viitoarea societate să-şi aibă sediul într-un „edificiu care va fi închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebui să corespundă acestei destinaţii“. Primăria donează terenul pe care erau deja turnate fundaţiile viitorului manej, edificiu aparţinând Societăţii Ecvestre Române. Proiectul prevăzuse dimensiuni considerabile. Destinaţia iniţială a terenului se schimbă însă şi se hotărăşte ca în locul manejului să se ridice clădirea Ateneului Român. Dintre toate proiectele prezentate, a fost ales cel al arhitectului francez Albert Galleron, cel care proiectase în Bucureşti Palatul Băncii Naţionale (1880–1885). Noul proiect va utiliza fundaţiile deja existente. Descriind un cerc, ele vor sta la baza sălii de concerte. Albert Galleron va fi asistat de o comisie tehnică formată din arhitecţi şi ingineri români: Grigore Cherchez, Al. Orăscu, Constantin Băicoianu, Ion Mincu şi Ion Socolescu. Membrii acestei comisii aveau studiile făcute la Paris şi aveau concepţii artistice şi tehnice comune cu autorul proiectului.

Read more...