• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • Rezervări pentru concertele simfonice

    Rezervările la concertele simfonice se pot face pe site-ul nostru începând cu ziua de luni din săptămâna concertului.

  • Turul virtual al Ateneului Român

    Pentru turul virtual al Ateneului Român vă rugăm să apăsaţi AICI.tur_virtual_slide

  • În atenția publicului spectator,

    Accesul în sălile de spectacol ale Ateneului Român este permis până la ora începerii concertelor. După această oră, accesul se mai poate face DOAR la pauză. Mulțumim pentru înțelegere!

  • The Great Restoration Work of The Athenaeum

    coperta_cupola_ukEditura „Anima" a acceptat să realizeze pro bono traducerea volumului Marea refacere a Ateneului Român (1990-2003) în format electronic şi astfel, cu bucurie, anunţăm că volumul de excepţie The Great Restoration Work of The Romanian Athenaeum (1990-2003) poate fi accesat pe site-ul Filarmonicii „George Enescu" la adresa http://fge.org.ro/images/stories/publicatii/great_restoration.pdf

  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook, Twitter și Instagram.

  • George Enescu Philharmonic Records

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Published by Editura Anima, Colection Coordinator: Cristina Sârbu

2016 - 2017 Season

Please make sure that your browser supports Flash Player (download HERE).

Please check if you have any popup-blocking applications enabled.

3rd category of tickets = folding seats.

Please subscribe to our newsletter

Wolfgang Amadeus Mozart - Concertul nr. 21, în do major, pentru pian şi orchestră, KV 467

wolfgang amadeus mozartAnul 1784 a fost unul dintre cei mai prolifici din existenţa compozitorului vienez, mai ales în ceea ce priveşte genul concertului pentru pian: Mozart a compus nu mai puţin de şase astfel de lucrări, dintre care patru între începutul lui februarie şi mijlocul lunii aprilie. Este o perioadă în care concertul mozartian atinge un prag de maturitate, nu doar în partitura solistică de mare virtuozitate, ci şi prin caracterul simfonic care va predomina până la ultimele lucrări de gen. De fapt primul mare compozitor în genul concertului pianistic, Mozart realizează anul următor, în 1785, un cuplu de concerte compuse oarecum simultan, dar cât se poate de diferite ca factură: cel în re minor, KV 466 şi cel în do major, KV 467. Acesta din urmă surprinde în primul rând printr-o tratare intens simfonică a orchestrei, fapt vizibil mai ales în partea întâi, unde abundenţa de material tematic pe care este construit discursul este suport al unor complexe jocuri de instrumentaţie. Ca dovadă că rolul sumar de acompaniator al orchestrei a fost cu mult depăşit, prima intervenţie a pianului este timidă şi subsumată ansamblului, care deţine prim-planul. Luxurianţă melodică şi, pe de altă parte, o impresionantă etalare de formule de virtuozitate - astfel poate fi descris discursul instrumentului solist din mişcarea iniţială. Spre deosebire de partea întâi, unde domină gândirea simfonică, partea secundă, un minunat Andante, pare să fie desprinsă din lumea operei. Cantabilitatea apare aici manifestată în forma ei supremă, cea mai simplă şi mai expresivă, subliniată şi de efectul instrumental al acompaniamentului coardelor, o pulsaţie ternară în surdină. Ceva din spiritul operei mozartiene se păstrează, într-o altă lumină, şi în ultima mişcare a concertului, căci rondo-ul final îmbină într-un echilibru specific mozartian aerul destins al operelor buffa şi adâncimea gândirii orchestrale atât în discursul ansamblului, cât şi în cel al pianului solo.

Octavia-Anahid Dinulescu

 

 
Dirijorul Horia Andreescu – noul Director general adjunct al Filarmonicii “George Enescu”

horia andreescu 22Începând de astăzi, 22 februarie 2017, dirijorul Horia Andreescu este noul Director general adjunct al Filarmonicii „George Enescu” din București.


Fără discuţie personalitatea artistică consacrată, notorietate indiscutabilă îl recomandă pe maestrul Horia Andreescu să administreze politicile muzicale ale Filarmonici bucureştene. De adăugat şi experienţa managerială de la Radioul public şi Filarmonică. Mă bucur că a acceptat să continuăm o colaborare începută în urmă cu mulţi ani, a declarat Andrei Dimitriu, Directorul general al primei și celei mai vechi instituții muzicale din țară.

Fondator al orchestrei de cameră Virtuozii din București, profesor asociat al Universității Naționale de Muzică Bucuresti, Horia Andreescu a fost, mulți ani, director al Formațiilor muzicale Radio. Studiile sale la Universitatea de Muzică din București, la Academia de Muzică de la Viena (cu Hans Swarowski și Karl Osterreicher), precum și cursurile cu Sergiu Celibidache, sunt o bază solidă a devenirii sale artistice.

Read more...
 
Symphony Orchestra

orchestra_2014For over 140 years, the George Enescu Philharmonic Orchestra has been keeping up the rhythm of the musical life at the Romanian Athenaeum in Bucharest a place where modernity is welcomed by tradition. Equally spectacular and dynamic, the generous space there has favoured encounters with classical and contemporary music by life-long attendees there and younger music lovers alike.
Revered names such as those of Eduard Wachmann, George Enescu, George Georgescu, Constantin Silvestri, Mihai Brediceanu, Mircea Cristescu and Cristian Mandeal prove that the Philharmonic Orchestra has always had at its head master conductors who knew how to keep a high standard for the music in Romania.

Read more...
 
Grădina Episcopiei – locul unde s-a construit Ateneul Român

cupola-copyright-webÎn 1865 un grup de oameni de artă şi cultură, entuziaşti, din care făceau parte Constantin Esarcu, C.A. Rosetti, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu şi Al. Odobescu, pun bazele Societăţii Culturale „Ateneul Român“. Toţi doreau ca viitoarea societate să-şi aibă sediul într-un „edificiu care va fi închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebui să corespundă acestei destinaţii“. Primăria donează terenul pe care erau deja turnate fundaţiile viitorului manej, edificiu aparţinând Societăţii Ecvestre Române. Proiectul prevăzuse dimensiuni considerabile. Destinaţia iniţială a terenului se schimbă însă şi se hotărăşte ca în locul manejului să se ridice clădirea Ateneului Român. Dintre toate proiectele prezentate, a fost ales cel al arhitectului francez Albert Galleron, cel care proiectase în Bucureşti Palatul Băncii Naţionale (1880–1885). Noul proiect va utiliza fundaţiile deja existente. Descriind un cerc, ele vor sta la baza sălii de concerte. Albert Galleron va fi asistat de o comisie tehnică formată din arhitecţi şi ingineri români: Grigore Cherchez, Al. Orăscu, Constantin Băicoianu, Ion Mincu şi Ion Socolescu. Membrii acestei comisii aveau studiile făcute la Paris şi aveau concepţii artistice şi tehnice comune cu autorul proiectului.

Read more...