• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • În atenția publicului

    Recitalul din cadrul Festivalului de muzică bizantină și contemporană, de miercuri, 26 martie 2014, anunțat inițial pentru orele 19, și pentru care s-au facut deja rezervari, va avea loc cu începere de la orele 18.

  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook şi Twitter.

  • George Enescu Philharmonic Records

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Published by Editura Anima, Colection Coordinator: Cristina Sârbu

2013 - 2014 Season

Please subscribe to our newsletter

Erich Korngold (1897 - 1957) - Concertul în re major pentru vioară şi orchestră, op. 35 - 16 şi 17 aprilie 2014, ora 19.00, Sala Mare

ErichWolfgangKorngoldErich Wolfgang KorngoldDeşi ideea de a compune un concert pentru vioară i-a fost sugerată de violonistul Bronislaw Huberman în 1937, Korngold a definitivat lucrarea în vara anului 1945, având în minte extraordinarele calităţi de virtuoz ale celebrului Jascha Heifetz, cel care a interpretat Concertul pentru vioară în primă audiţie pe 15 iunie 1947 la Saint Louis. Cu o structură tradiţională, în trei părţi, concertul prelucrează un material tematic care se bazează în mare parte pe muzica filmelor produse la sfârşitul anilor ‘30. Korngold nu a lăsat să se piardă acea muzică în arhiva de filme, ci a reformulat-o în cadrul concertului.

Ozana ALEXANDRESCU

 
Grădina Episcopiei – locul unde s-a construit Ateneul Român

cupola-copyright-webCupola Ateneului RomânÎn 1865 un grup de oameni de artă şi cultură, entuziaşti, din care făceau parte Constantin Esarcu, C.A. Rosetti, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu şi Al. Odobescu, pun bazele Societăţii Culturale „Ateneul Român“. Toţi doreau ca viitoarea societate să-şi aibă sediul într-un „edificiu care va fi închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebui să corespundă acestei destinaţii“. Primăria donează terenul pe care erau deja turnate fundaţiile viitorului manej, edificiu aparţinând Societăţii Ecvestre Române. Proiectul prevăzuse dimensiuni considerabile. Destinaţia iniţială a terenului se schimbă însă şi se hotărăşte ca în locul manejului să se ridice clădirea Ateneului Român. Dintre toate proiectele prezentate, a fost ales cel al arhitectului francez Albert Galleron, cel care proiectase în Bucureşti Palatul Băncii Naţionale (1880–1885). Noul proiect va utiliza fundaţiile deja existente. Descriind un cerc, ele vor sta la baza sălii de concerte. Albert Galleron va fi asistat de o comisie tehnică formată din arhitecţi şi ingineri români: Grigore Cherchez, Al. Orăscu, Constantin Băicoianu, Ion Mincu şi Ion Socolescu. Membrii acestei comisii aveau studiile făcute la Paris şi aveau concepţii artistice şi tehnice comune cu autorul proiectului.

Read more...